Blogging creativ

Pe poteci de dor cu Beciul Domnesc

Se spune că vinul dezleagă limbi și te face să rostești ceea ce crezi cu adevărat, de cele mai multe ori fără perdea și menajamente. Eu cred că acest fapt se întâmplă doar atunci când autocontrolul și cumpătarea ies din scenă, căci atunci când pui în pahar un vin bun, pentru gustul său aromat, și mai mult deguști decât bei, acesta devine camarad pe poteci de dor, dacă alegem să călătorim în trecut, martor al fericirii, dacă ne raportăm la prezent și la evenimentele importante din viață și partener al visării pentru un viitor creionat în culorile preferate, după pofta inimii.

Ei bine, vinul Beciul Domnesc mi-a fost alături în toate situațiile menționate mai sus, dar azi l-am turnat în pahar pentru a mă însoți pe poteci de dor, acolo unde autenticitatea, simplitatea și visarea nu aveau bariere, în minunata copilărie. Te invit să călătorim printre amintiri neprețuite adunate cu sfințenie în comoara inimii, să descoperim tradiții și oameni dragi pe care îi mai regăsim doar în suflet.

Paștele de odinioară

Sărbătorile de Paște erau minunate în satul copilăriei mele, în casa bunicilor din partea mamei, acolo unde ne adunam întotdeauna în jurul mesei cu ouă roșii, cozonaci împletiți și multă iubire. Dar până să punem fața de masă albă ca spuma laptelui, cusută cu pricepere în război de bunica, era nevoie să ne punem, cu mic, cu mare, sorțul de bucătar și să pregătim bucate alese.

Îmi plăcea să-mi bag mâinile cu degete lungi ca de pianistă în aluatul de cozonaci, dar cel mai mult îmi plăcea să le simt mirosul îmbietor și să-i privesc cum se rumenesc în cuptorul ars cu lemne crăpate cu putere de bunicul și ars cu pricepere de bunica, căpitanul care ne coordona cu mână de fier și iubire pe fiecare. Și bineînțeles că venea și momentul degustării, rupeam cozonacul în bucăți și îl devoram cu poftă… cald, aromat, cu multă brânză de bivoliță și stafide aurii. Ți-ai dat seama că preferații mei erau și sunt și în ziua de azi cozonacii cu brânză dulce și multe stafide. Ce mai, pofta de cozonac s-a activat, căci sunt o gurmandă fără leac, așa că număr zilele până când îi voi pregăti pentru masa de Paște.

Dar să nu părăsim tărâmul amintirilor dragi, să ne aducem aminte că în copilărie nu mergeam în magazin să cumpărăm culori felurite pentru ouăle de Paști, ci poposeam în pivniță și dezgoleam ceapa, în special pe cea roșie, căci frunzele ei făceau ouăle să fie arătoase și sănătoase. Iar bucuria de copil o reprezenta culesul de frunze de pe dealul din apropierea casei și căutatul trifoiului cu patru foi. Ei bine, verișoarele mele m-au întrecut mereu la capitolul noroc. Poate că nu găseam eu trifoiul norocos, dar am fost înzestrată cu noroc la cuvinte, așa că le împletesc acum cu pasiune pentru o reîntoarcere la simplitatea de odinioară, la calitate și la legăturile autentice care se construiau făcând lucruri simple împreună. Mă întreb câtă lume mai face azi ouă roșii cu frunze de ceapă și modele ale frunzelor din natură. Ei bine, eu fac, și apoi le dau luciu cu slănină și le pun în coșul cu nuiele, unde așteaptă în tihnă momentul în care le vom ciocni, rostind cu bucurie ,,Hristos a înviat” și ,,Adevărat a înviat”.

Cu siguranță Paștele nu este doar despre cozonaci împletiți și ouă roșii, ci în mod special despre noaptea de Înviere și semnificația profundă pe care Sfintele Sărbători de Paște le poartă, așa că îndemnul meu este să ne alocăm timp pentru o călătorie în suflet, pentru un moment de conectare cu esența Divină a lumii, pentru un act de dăruire și simplitatea unui zâmbet de mulțumire.

Sărbătorile se apropie, vom umple masa cu bunătăți și vom ciocni un pahar de vin, după care vom juca jocul desprins din amintirile copilăriei. îl jucăm în fiecare an în amintirea bunicilor, a celor care au știut mereu să se coboare la mintea noastră de copil și să ne înțeleagă sufletul. Am pregătit cutia cu chibrituri, am notat pe laturile ei 0, 5, 10 și 25, o vom da cu entuziasm peste cap și vedem ce o cădea, iar cine va câștiga o poruncă ne va da. Cel mai mult s-a apelat la porunci de devorat, ouă roșii, cozonac și un VIN premiat.

Imagine Beciul Domnesc

Beciul Domnesc pentru masa de Paște

Vinul Beciul Domnesc este nelipsit de pe masa noastră de sărbătoare. Are o istorie de peste 70 de ani, este autentic românesc, își trage seva din renumitele podgorii ale Moldovei și a cucerit cu aromele sale delicate sau intense nenumărate papile gustative între granițele țării și peste hotare.

Pe masa noastră de Paște va avea loc de cinste un Cabernet Sauvignon sec, perfect pentru Sărbătorile Pascale, pentru a acompania preparatele culinare pe care le vom pregăti cu pasiune. Și dacă tot vorbim cu și despre pasiune, tot în această energie se combină și aromele de coacăze negre și vișine coapte, sub influența notelor vanilate, pentru a crea un vin de tradiție.

Imagine arhiva personală

Tradiția și istoria Beciul Domnesc se reflectă în fiecare sticlă de vin și în Monumentul Beciul Domnesc, care datează din vremea lui Ștefan cel Mare și adăpostește peste 100.000 de sticle de vin, deschizându-și porțile pentru turiști și pasionați de băuturi fine. Așadar, vă invit să descoperiți locul în care istoria și tradiția înnobilează prezentul , să degustați cele mai bune vinuri, să creați noi și noi amintiri care să vă îmbogățească călătoria pe Planeta Albastră și să vă păstreze pentru eternitate, într-o reflectare a autenticității, în sufletele celor dragi.

Să avem Paște luminat cu zâmbete născute din iubire și dăruire!

Articol pentru Spring SuperBlog 2024.