O vacanta reusita începe cu un plan de acțiune și cu o rezervare timpurie. O rezervare care aduce certitudine, liniște și libertate de visare, dar și economii, fie chiar și pentru un costum de baie în plus și pentru o rochiță de plajă cu dichis. Crede-mă, știu foarte bine ce zic, căci în 2021 mi-am luat-o în freză și am crezut că voi dormi în mașină. Am plecat pe fugă la mare, fără rezervare. Tot drumul am încercat să găsesc o cameră liberă, pentru o săptămână, la un hotel de trei stele în Mamaia. În zadar. După ce ne-am perpelit, am reușit să găsim, spre seară, cazare la două stele în Constanța. Am început cu stângul vacanța. Dar de atunci m-am pocăit, întâi fac rezervare și apoi plănuiesc vacanta fericita la mare. Iată oferte inscrieri timpurii.
Imagine Litoralulromanesc.ro
Vacanta pe litoralul romanesc
Am visat mulți ani la întâlnirea cu marea, întreaga adolescență i-am admirat albastrul cristalin la televizor și mi-am imaginat prima atingere a valurilor sale învolburate și primul răsărit în prezența ei. Am avut ceva de așteptat, căci prima întâlnire s-a produs la prima iubire. Îmi amintesc cu cât entuziasm am cuprins-o cu ochii și am închis-o în suflet, pentru a o putea regăsi de fiecare dată când mă lovește dorul de libertate.
Pentru mine, cea mai frumoasă vacanță este pe litoralul românesc, poate pentru că prima vacanță în Mamaia nu o voi uita niciodată. M-am îndrăgostit atunci de această stațiune, atât de iubită de unii și extrem de blamată de alții, pentru agitația pe care o poartă.
Dar mulți nu știu că la o aruncătură de băț de frenezia renumitelor cluburi se află un loc în care liniștea este la ea acasă. La o plimbare scurtă cu vaporașul pe lacul Siutghiol, în compania pescărușilor, vei descoperi Insula Ovidiu, colțul de rai care promite să te facă să uiți măcar pentru câteva ore de căldura dogoritoare și de aglomerația celei mai populare stațiuni de la noi.
Imagine arhiva personală
Cum alegi cea mai buna oferta pentru litoral 2023
Ce-mi doresc? Aceasta este prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui atunci când plănuiești o vacanta reusita pe litoralul romanesc. Care este bugetul de care dispun? Cu mențiunea că ar fi bine să nu-l depășești. Unde găsesc oferta buna (de nerefuzat) pentru cazare la mare?
Acum că am pus întrebările, zic să nu le lăsăm fără răspuns. Voi încerca să răspund apelând la inima din dotare și la amintirile de la mare. Deja se știe că Mamaia este prima mea iubire. Fără îndoială nu ai cum să te plictisești aici, pe lângă soare, nisip fin și mare, există cluburi, muzică bună, magazine, o telegondolă pentru o imagine de la înălțime care face toți banii și un sat de vacanță pe care ar fi bine să nu-l ratezi, mai ales că acolo te așteaptă Luna Park și o doză sănătoasă de adrenalină. Bineînțeles că te poți plimba cu vaporașul pe mare, cu trenulețul pe faleză și cu skijet-ul în mare viteză. Iar dacă te cuprinde dorința de liniște, știi cum să ajungi pe Insula Ovidiu.
Mamaia este agitată, colorată, versatilă, promite că te va ține în priză, fie că ești adult sau copil. Intrarea în mare este lină, unitățile de cazare sunt pentru fiecare buzunar, iar în nordul stațiunii și de aglomerație poți să scapi.
Imagine arhiva personală
Dacă pledoaria mea nu te-a convins, mărturisesc că nici Eforie Nord nu este de exclus, iar în Costinești cel puțin o dată în viață trebuie să mergi. Nava Evanghelia te va întâmpina și muzica bună va răsuna. Poate că nu este cea mai recomandată stațiune pentru familiile cu copii mici, dar merge cel puțin un răsărit sau un apus de soare aici și o plimbare în tihnă, culegând scoici pentru cufărul cu amintiri estivale.
Acum, dacă ne raportăm la buget, acesta variază în funcție de ce-ți dorești, cu mențiunea că ar fi bine să nu-l depășești de la început, atunci când cauți cel mai bun hotel la care să te cazezi, pentru simplul motiv că la fața locului va fi depășit oricum. În altă ordine de idei, pe lângă cheltuielile fixe, să aloci buget și pentru distracție, pentru tot ce vor pofti papilele gustative și inima ta.
Eu prefer să aleg un hotel de trei stele, cu mic dejun sau demipensiune, asta pentru că nu-mi place doar să lenevesc pe șezlong și să mă bucur de apa lină sau de valurile învolburate ale mării, ci îmi place să explorez, iar de obicei luăm prânzul pe traseu. Dar pentru familiile cu copii și pentru cei mai liniștiți turiști, varianta all inclusive s-ar potrivi.
De menționat este că nu recomand nimănui să plece spre mare fără rezervare, asta după ce am pătimit în trecut. Iar dacă ne raportăm la early booking litoral, s-ar putea să-ți permiți patru stele la hotel, la bugetul alocat pentru trei sau să salvezi o parte din buget pentru tot ce vrei să experimentezi pe litoralul romanesc.
Și iată că am ajuns și la ultima întrebare, cea mai fierbinte dintre toate. Unde găsesc cea mai bună ofertă pentru cazare la mare? Iar răspunsul meu, din papucii de client fidel (de prin 2017, dacă nu mă înșală memoria), este mai mult decât evident. Oferta de nerefuzat o găsești la turoperatorul nr. 1 pe segmentul vacanțelor la Marea Neagră, la agenția Litoralulromanesc.ro
ATENȚIE: PREȚURILE AU INTRAT LA APĂ, iar distracția ne așteaptă!
Au trecut trei luni de la vacanța noastră, trei luni în care nu am reușit să împărtășesc experiența, dar știți cum se zice, niciodată nu este prea târziu pentru a face ceva, mai ales că v-ar putea servi drept sursă de inspirație pentru vacanța de iarnă.
Am vrut să plecăm peste mări și țări, am vrut pentru că aveam în plan să zbor pentru prima oară cu avionul, dar nu s-au aliniat lucrurile cum ne-am dorit și am decis să descoperim colțuri din minunata noastră țară.
În 5 septembrie, într-o frumoasă și călduroasă zi de luni, am pornit cu entuziasm și un plan bine făcut spre prima destinație de pe listă, I Giardini di Zoe. Aveam obiceiul să facem planurile la minut și să căutăm cazare de pe drum, în parte am făcut asta și acum, asigurându-ne totuși că avem rezervare la Eden Grand Resort, având în vedere că plănuiam să petrecem câteva zile la munte și să avem o întâlnire de gradul zero cu Sfinxul și Babele. Dar până să ajungem acolo, am mai descoperit multe locuri despre care merită să povestim.
I Giardini di Zoe
Recunosc, am vrut să ajung aici pentru că am văzut multe fotografii impresionante pe rețelele de socializare. Mi-a plăcut experiența, să descopăr grădina și să facem fotografii, însă nu pot să zic că m-a impresionat, conștientă fiind că aceasta este mult mai animată primăvara și vara. Este un loc care te invită să stai, să admiri natura, să simți liniștea, însă noi nu aveam foarte mult timp pentru asta într-o zi în care mai trebuia să bifăm și altceva.
Muzeul Astra -Sibiu
Da, ne grăbeam să ajungem aici, căci am o pasiune pentru căsuțele de odinioară și nu puteam să nu pun pe lista de obiective și Muzeul Astra. Mi-a plăcut mult, m-a copleșit, m-a obosit și tot m-aș mai întoarce. Îmi pare rău că am ajuns spre seară și am cam fost pe repede înainte, căci dacă aș fi avut o zi la dispoziție, cu siguranță nu m-aș fi plictisit. Am admirat căsuțele, le-am cuprins în suflet și-n numeroase fotografii, ne-am închinat în biserică și am pornit în aventura de a găsi căsuța de pe bancnota de 10 lei. Da, se găsește aici, dar ne-a dat bătăi de cap să o descoperim, e retrasă și nu multă lume știe despre ea. După ce am bifat și asta ne-am liniștit, am reușit să servim și cina, una care nu ne-a impresionat papilele gustative, ulterior aflând că am fi putut gusta papanași și gomboți gustoși după morile de vânt. Ne-a scăpat, dar promitem să ne întoarcem și să bifăm și această experiență culinară într-un loc desprins dintr-o lume în care liniștea era la ea acasă.
Ne-am petrecut noaptea la Pesiunea Amso din Sibiu și am fost impresionați de decorul modern al camerei, de curățenia exemplară, de atenția acordată, chiar dacă am ajuns destul de târziu, și de micul dejun bogat și gustos. Iar după o noapte odihnitoare, am avut suficientă energie pentru a ne începe ziua cu o plimbare prin Sibiu.
Podul Minciunilor – Sibiu
Am ajuns și la Podul Minciunilor, care drept să spun nu m-a dat pe spate, ba chiar m-am întrebat dacă nu cumva am greșit destinația. Este drept, sub el se desfășurau lucrări, deci era de înțeles de ce îi lipseau strălucirea și florile care îl decorau în fotografiile atractive văzute pe internet. Am făcut câteva fotografii și câțiva pași prin Piața Mare și Piața Mică. Am poposit în Biserica Romano-Catolică, care m-a impresionat vizual și a reușit să-mi pună pacea în suflet. Ne-ar fi plăcut să descoperim și Palatul Brukenthal, dar era închis (luni și marți este închis), așa că ne-am luat la revedere de la Sibiu și ne-am continuat călătoria pe plaiurile mioritice.
Castelul de Lut Valea Zânelor
Despre acest loc am auzit tot felul de lucruri, dar pe mine m-a cucerit. Magic ar fi dacă și interiorul ar fi amenajat și deschis publicului. Deocamdată se poate urca în turnuri și face fotografii în locurile special amenajate. Povestea zânelor și decorul îl transformă într-un loc special pentru cei mari și cei mici. Se poate lua masa aici, se pot petrece clipe de relaxare pe malul apei, iar suvenirele presărate cu praf de zâne sunt pregătite pentru a bucura inimi.
Povestea Calendarului
La doar câțiva pași mai există un loc de vis, Povestea Calendarului, un univers plin de culoare, creat în mod special pentru cei mici. Aici nu există șansa să te plictisești, căsuțele celor 12 luni sunt atracția principală, dar și diverse jocuri de care te poți bucura, tot felul de bunătăți dulci și ateliere pentru pitici. Un loc de basm unde cei mici vor fi cuprinși de magie, iar cei mari de nostalgie.
Abatia Cisterciană Cârța
Aici am ajuns în urma recomandării făcute de prietena mea dragă, care cunoaște țara ca pe propria palmă. Ne bucurăm că am decis să facem un mic ocol pentru a descoperi și acest loc marcat de istorie. Are și un muzeu, și o curte în care ne-am plimbat în voie.
Biserica Neagră & Strada Sforii – Brașov
Nu am urcat cu telecabina pe Tâmpa. Ne-am fi dorit, dar am ajuns prea târziu, așa că ne-am limitat la mersul pe jos. Am descoperit Biserica Neagră, Piața Sfatului și ne-a luat ceva timp până să găsim și Strada Sforii, care arăta într-un fel… Nu am putut să nu mă întreb cum ar arăta aceasta în viziunea unui artist și dacă noi, cei ce trecem pe acolo, ne-am limita la a o imortaliza în fotografii memorabile, fără a ne lăsa amprenta.
Eden Grand Resort – Predeal
Am avut parte de o zi plină și am ajuns cu noaptea în cap, cum se spune, la Eden Grand Resort. Am fost primiți cu bucurie și ne-a fost predată îndată o cameră elegantă și călduroasă, în corpul de clădire Eden 5. După o baie relaxantă, ne-am lăsat purtați în lumea viselor, iar de dimineața ne-am dat seama că suntem într-un loc de vis. Peisajul zărit pe geamul camerei ne-a cucerit, ne-am bucurat să ne petrecem dimineața și seara în balcon, admirând natura și respirând aerul răcoros. Hotelul se află la doar câțiva pași de pădure, deci liniștea și peisajul încântător sunt garantate aici. Am servit mese care ne-au încântat papilele gustative, așa că e musai să vă recomand papanașii și clătitele delicioase, soțul meu v-ar spune mai multe despre pomana porcului și despre alte bunătătți pe care le-a gustat, dar mai bine vă invităm să le testați voi și să vă bucurați de o vacanță de poveste aici, mai ales că urmează revelionul (cu beneficii la pachet) și sezonul de schi.
Sfinxul și Babele
Dacă anul trecut, în drum spre mare, am renunțat la întâlnirea cu Sfinxul și Babele, anul acesta eram mai mult decât hotărâți să trăim și această aventură. Am cam tremurat înainte să pornim cu telecabina, căci eu am rău de înălțime, dar ce să vezi, nu mi-a fost frică aproape deloc, iar peisajul de la înălțime m-a cucerit. Este o experiență pe care o recomand și mă bucur că prin ea am mai bifat un punct din lista mea cu 100 de lucruri de făcut în viață. Soțul meu s-a aventurat într-o expediție până la Crucea Eroilor de pe Caraiman, în timp ce eu m-am limitat la a admira impunătorul Sfinx și peisajul din jur.
Praid & Sovata
Din dorința expresă a soțului meu am ajuns și la Praid, iar din dorința mea am explorat într-o seară și Sovata. Salina Praid era închisă, deci mare mișcare nu era prin zonă, vremea era și ea mohorâtă, dar tot ne-am ambiționat și am reușit să explorăm Canionul de sare, care pe vreme bună este cu siguranță mai spectaculos.
Dacă tot mi-am testat limitele spre Sfinx și Babe, am ținut să mai fac o încercare urcând în Turnul Belvedere din Sovata, pentru o priveliște la înălțimea așteptărilor. Apoi am coborât cu picioarele pe pământ și ne-am plimbat în jurul lacului Ursu și prin oraș, unul extrem de animat în comparație cu Praid. Aici oamenii vin pentru tratament și relaxare, iar muzica de odinioară răsună în difuzoare.
Am plecat luni și ne-am întors sâmbătă, a fost scurt, dar intens. Mi-ar fi plăcut să avem timp și pentru un popas la Castelul Cantacuzino și să dăm o fugă până la Vulcanii Noroioși, obiective pe care le trec pe lista următoarei aventuri prin minunata noastră patrie. Ne-am bucurat să descoperit colțuri de România și vă invităm și pe voi să o faceți. Avem o țară atât de frumoasă, să punem reflectoarele pe ea!
În prima săptămână din luna august ne-am făcut pe fugă bagajele și am plecat spre mare. Am refuzat Turcia ca destinație de vacanță și am mizat pe variantele mai accesibile și cu un plus de siguranță ale țării noastre. Și cum trebuie să împăcăm și capra și varza, am ales să împărțim cele șapte zile alocate vacanței între munte și mare.
După ce am făcut bagajele până târziu în noapte, nu mi-a fost comod să dau ochii cu lumina dimineții, așa că am plecat în jur de ora 10:00 din Oradea. Ne-am propus să petrecem o noapte undeva la munte, spun undeva pentru că nu aveam nimic rezervat și ne-a costat timp și nervi acest aspect lăsat la voia întâmplării.
În mașină, așezată comod pe scaunul din dreapta, am butonat îndelung telefonul și am ales câteva obiective turistice pe care să le bifăm în aventura noastră spre litoralul românesc.
Cetatea Rupea
Prima oprire a fost la Cetatea Rupea, recunosc, la dorința expresă a soțului meu, pentru că eu nu mă pot numi un mare fan al acestor obiective turistice. Am vizitat anul trecut Cetatea Devei și știam cam la ce să mă aștept și aici, așa că după ce am plătit taxa de 15 lei de persoană, am poposit pe poarta cetății. Am făcut câteva fotografii de la înălțime, am admirat peisajul și în special casele care aveau o ordine cum nu mai văzusem nicăieri, o precizie în aliniere care exprima armonie și oferea un plus de farmec acestui loc.
Când am intrat pe poarta cetății, am fost plăcut surprinsă să constat că în interior era o expoziție de pictură. M-am îndreptat imediat în acea direcție și am cuprins cu ochii și inima magicele tablouri, cu admirație îndreptată spre artiștii care dau o formă atât de frumoasă creativității și talentului cu care au fost înzestrați.
Mănăstirea Rupestră de la Șinca Veche
În grota denumită sugestiv ,,Templul ursitelor”, mi-am dorit eu foarte tare să ajung, cucerită de legendele care spun că aici durerea și suferința dispar, iar cele mai arzătoare dorințe se împlinesc.
Am ajuns doar cu vreo 20 de minute înainte de închidere, așa că am fost întâmpinați de o doamnă drăguță care ne-a spus că intrarea este gratuită și că avem puțin timp la dispoziție să simțim energia locului, moment în care am pornit cu pași grăbiți pe scările săpate în pământ, decorate cu piatră și împrejmuite cu crengi, un decor natural demn de un loc sacru.
După un efort susținut, am făcut semnul crucii și am pășit înăuntru, unde am mai întâlnit doar o doamnă care se ruga în liniște. Lucru pe care l-am făcut și noi preț de puține minute, apoi am făcut câteva fotografii și mi-am îndreptat privirea spre turla săpată în piatră, permițând luminii solare ce intra să-mi mângâie fața, moment în care am inventariat dorințele inimii și apoi ne-am îndreptat spre ieșire.
Mi-ar fi plăcut să avem mai mult timp la dispoziție pentru conectare, să ne așezăm și să respirăm aerul răcoros al locului, să intru în grotă fără telefonul mobil, lucru recomandat de altfel, și să nu am grija minutelor pe care le petrec acolo, să le permit ochilor să analizeze în amănunt turla lăcașului de cult săpat în piatră, care pare că face legătura dintre pământ și cer, dintre dorințele pure ale inimii și puterea nemărginită a Divinității.
Cazare în Bușteni
Am decis să ne petrecem noaptea de luni spre marți în Bușteni, cu gândul că în dimineața următoare ne vom aventura cu telecabina pentru o întâlnire de gradul zero cu Sfinxul.
Soțul meu a găsit rapid cazare la Casa Magică Bușteni, la prețul de 200 lei, 120 lei cazare și 80 lei card valoric pentru masă, asta după ce mie aproape nimic nu-mi era pe plac, iar ce-mi făcea cu ochiul era deja ocupat de alți oameni mult mai prevăzători. De aici trăgând simpla concluzie că ferească sfântul să mă lași pe mine să aleg dintr-o mare de variante și ferească sfântul să mergi în vacanță în luna august fără să faci rezervări din timp.
Noroc că soțul meu nu este atât de pretențios, iar la cât de obosită eram de pe drum, visam doar un pat și apă caldă la robinet, în rest nu mai conta nimic, așa că am lăsat în seama lui locul de cazare. Și totul a fost bine.
Marți de dimineața am servit micul dejun și am plecat spre telecabina Bușteni, doar că, ce să vezi, era în revizie și trebuia să mai așteptăm preț de o oră și ceva. De cum am parcat am fost abordați de un domn care încerca să ne convingă să alegem traseul pe care el îl propune cu mașina și nițel pe jos, în loc să alegem costisitoarea telecabină. Doar că sătulă să explic de mai multe ori că eu nu vreau să merg pe jos, mi-a cam pierit cheful să merg și cu telecabina. Sinceră să fiu, și-a cam făcut simțită prezența frica de înălțime, așa că am conchis că lăsăm pe altă dată întâlnirea cu Sfinxul și Babele și am pornit spre iubita mare, dar nu înainte de a face un popas la Mănăstirea Caraiman, pe care o mai vizitasem cu câțiva ani în urmă.
Cazare ieftină pe litoral
În drum spre mare am dat câteva telefoane, dar nu am reușit să găsim cazare, așa că am mers pe premisa că sigur găsim ceva la fața locului, așa cum mai procedasem în trecut. Mare eroare, căci unde sunam răspunsul era același…ioc cazare.
Am reușit să dăm peste 80 de telefoane și mă vedeam deja petrecând noaptea în mașină, pentru ca într-un final, tot soțul meu să găsească o cameră liberă la Hotel Cora din Constanța, situat în zona Delfinariu, la prețul de 280 lei pe noapte.
Și uite așa, cu zâmbetul șters de pe buze, am ajuns să mă cazez la un hotel de doar două stele, lucru pe care nu credeam că-l voi face vreodată. Dar tot răul spre bine, căci camera a fost curată și chiar frumoasă, patul comod, doar în baie era loc de mai bine, în rest totul era ca la trei stele, poate chiar mai bine, căci personalul era amabil și atent la nevoile noastre, chiar și atunci când soțul meu a cerut schimbarea pernei și prosoape în plus.
Plaje pe litoralul românesc
După ce am ajuns pe mult visatul litoral, al meu soț și-a pus mașina în parcare și, spre disperarea mea, s-a încăpățânat să nu o folosească, așa că am ajuns să facem plajă în apropiere, nu la renumitele plaje din Mamaia, așa cum visam.
Bine că mai ascult și de el câteodată, pentru că plajaOnly White mi-a fost chiar pe plac, muzica de bun-gust, apa și nisipul foarte curate, iar despre aglomerația de pe plajele celebre nici nu putea fi vorba.
Am avut și un noroc anul acesta, marea a fost mai calmă ca niciodată și atât de limpede că-i vedeai fundul, așa că am putut să mă bălăcesc în voie cu ajutorul meu de nădejde, colacul. Doar în ultima zi s-a încăpățânat marea să ne arate ce poate și a pus în scenă câteva valuri care mi-au dat fiori, ținându-mă mai mult cu picioarele pe nisip, în postura de gardian, pentru că soțul meu se distra maxim în marea învolburată.
În a treia zi de vacanță pe malul mării, ne-am propus totuși să vedem și împrejurimile, așa că am plecat spre plaja Corbu. Am plătit taxa de parcare de 10 lei, ne-am dat papucii de plajă jos și am mărșăluit pe malul mării, am cules scoici și am făcut și o ședință foto ad-hoc. Cam atât poți face aici dacă nu ești dotat cu pătură și umbrelă, căci plaja este una neamenajată, liniștită, dar nu pot spune că pe placul meu.
După puțin timp ne-am hotărât să mergem mai departe, de fapt să ne întoarcem în Mamaia, marea mea dragoste, așa că am făcut o oprire în nordul stațiunii, în zona hotelului Phoenicia, acolo unde ne-am petrecut parte din luna de miere. Aici plaja era mai aglomerată, apa nu la fel de curată, iar mirosul specific rafinăriei era prezent atunci când vântul intra serios în scenă.
Ne-am plimbat nițel, am mai pus câteva scoici într-o sticlă și ne-a lovit foamea de amiază, așa că am parcat mașina la hotel, am servit masa și ne-am întors pe plaja Only White, acolo unde am petrecut și ultimele două zile de vacanță.
Restaurante pe litoralul românesc
În prima seară la malul mării, după ce am reușit să ne cazăm, am ales să ne potolim foamea și să ne răsfățăm după o zi atât de lungă și un stres prelungit cu preparate din pește în restaurantul La Scoica. Eu am ales un crap cu legume la grătar, iar soțul meu a gustat o ciorbă și păstrăv cu mămăliguță, totul stins cu o delicioasă limonadă și un vin bun. Nota de plată a fost 175 lei.
Micul dejun îl serveam de obicei în cameră, mizând pe produse cumpărate din LIDL, iar masa de prânz am comandat-o în trei zile chiar pe plajă, de la Maia Bakery&Bistro. Am comandat pizza și paste delicioase, chiar și cotlet cu gorgonzola și cartofi, nota de plata a fiecărei zile fiind între 55 și 70 lei.
Ne-a fost dor și de mâncarea de acasă, mie chiar foarte tare, așa că am bifat și masa la autoservire, luată la pachet și servită de fapt în cameră, de la Friends Corner, plătind în jur de 60 lei de fiecare dată.
Iar în ultima seară pe care am petrecut-o la malul mării am ieșit în oraș, ne-am plimbat prin magazine și am mâncat la Pep&Pepper. Am fost plăcut surprinsă de gustul și calitatea preparatelor, în condițiile în care nu rezonez cu produsele fast food din centrele comerciale, însă ei m-au cucerit și mi-am dat seama că acum avem o variantă mai sănătoasă atunci când alegem să mâncăm în oraș.
Și uite așa, cu o seară în oraș s-a încheiat aventura noastră la malul Mării Negre, în dimineața de duminică pornind spre casă, nițel mai relaxați și cu dorința de a bifa încă vreo două obiective turistice.
Mănăstirea Curtea de Argeș
Ne-am oprit în Curtea de Argeș pentru că soțul meu a făcut aici armata și își dorea să redescopere aceste locuri. Am ajuns la Mănăstirea Curtea de Argeș, locul în care legenda ne spune că meșterul Manole a zidit-o pe soția sa Ana pentru a putea finaliza construcția mănăstirii.
Am explorat locul, am pus câteva lumânări și am participat la slujbă pentru câteva minute, apoi am trecut peste drum de mănăstire să vedem și fântâna lui Manole și ne-am continuat drumul.
Transfăgărășan și Lacul Bâlea
Am ales traseul pe Transfăgărășan, o premieră pentru noi, cuceriți fiind de imaginile pe care le-am tot văzut pe rețelele de socializare. Noroc că am plecat la drum de dimineața și am stat în coadă doar vreo zece minute chiar înainte de Lacul Bâlea, pentru că mai târziu drumul ne-ar fi pus serios nervii la încercare.
Am zărit și doi urși pe marginea drumului și ne-am minunat de curajul sau nebunia unor turiști de a parcurge traseul pe jos sau cu bicicletă, în condițiile în care poți da oricând nas în nas cu ursul.
Ne-am oprit de câteva ori pe drum pentru a face fotografii, pentru a admira peisajul și a ne minuna de măreția naturii, făcând o pauză binemeritată la Lacul Bâlea, locul care era deja împânzit de turiști. Apoi am plecat rapid spre casă, cu gândul la ardeii umpluți ai mamei, care aveau să-mi bucure papilele gustative. Căci, nu-i așa, nicăieri nu-i ca acasă!
Oferte ,,Litoralul pentru toți”
Am scris acest articol în speranța că va fi o sursă de inspirație pentru fiecare cititor, că va face vacanța la munte sau la mare mult mai ușoară și mai plăcută. Am pus în el sinceritate, iar în final voi pune și câteva recomandări de cazare pentru perioada următoare. Așadar, dacă nu ai plecat încă la mare, nu uita că există programul ,,Litoralul pentru toți”, unde prețurile sunt pentru fiecare buzunar.
Îți recomand să accesezi site-ul litoralulromanesc.ro, locul de unde și noi am achiziționat în 2017 o vacanță în Mamaia, la Hotel Florida.
Spre exemplu, în Mamaia, la Hotel Piccadilly, unde prieteni dragi au petrecut concediul în această vară și ne-au confirmat că serviciile sunt de calitate, o cameră pentru două persoane, cu mic dejun, la început de septembrie, costă doar 207 lei pe noapte. Iar în Eforie Nord, la Complex Turistic Tropical, o noapte de cazare costă 160 lei.
În speranța că informațiile presărate în acest articol îți for fi de folos, îți doresc vacanță plăcută!
Fii un călător prin viață și lasă experiențele să te îmbogățească!
Nu știu ce faci tu, dar eu merg la mare vara aceasta. Am în agendă scris cu litere curcubeu ,,LITORAL 2021” și nu dau înapoi de la planurile de vacanță buchisite timp de un an și ceva, atât cât inamicul cu litera C ne-a ținut pe tușă, închiși în apartamente și în case.
Totuși, într-o lume cu bariere de tot felul, singura libertate adevărată ne este dată de propria imaginație. Și cât n-am mai călătorit cu mintea și cu sufletul în aceste vremuri tulburi, navigând printre fotografii din zilele senine, când pășeam relaxată pe nisipul fin al plajelor întinse, aventurându-mă cu colacul meu celebru în valurile învolburate ale mării.
Noroc că putem visa, noroc că marea e mare și că românii sunt oameni curajoși, căci merităm o vacanță ca la carte după această perioadă țesută cu frici de tot felul.
Vacanta pe litoralul romanesc
Nu am în plan să zbor peste mări și țări, ci să redescopăr stațiunea Mamaia, de care m-am îndrăgostit cu ani în urmă. Îmi doresc pur și simplu să mă bucur de vacanta in siguranta pe pământ românesc. Să mă rup câteva zile de tumultul orașului, se sarcini de birou și de obligații casnice, să lenevesc în voie pe un șezlong, sub razele mângâietoare ale regelui Soare, de care mi-a fost atât de dor. Să ascult liniștea și murmurul mării și să mă minunez de tabloul magic pictat de răsăritul dimineților pline de energie de pe litoral.
Dacă în trecut s-a întâmplat să plecăm pe nepusă masă, să căutăm cazare la fața locului și să mâncăm în fiecare zi în locul în care ne purtau pașii, acum ne luăm toate măsurile de siguranță, căutăm un hotel și optăm și pentru masă, să fie totul ,,la un click distanță”, că doar am învățat ceva din pandemia care a pus stăpânire pe planeta albastră.
La fel cum am procedat și în 2017, când ne-am bucurat de ultima vacanță estivală în țară, apelez la agenția Litoralulromanesc.ro – turoperatorul nr. 1 pe segmentul vacanțelor la Marea Neagră, pentru a rezerva un sejur de vis în nordul stațiunii Mamaia.
Ultima dată am fost cazați la Hotel Florida, situat pe malul lacului Siutghiol, unde ne-am bucurat de o cameră confortabilă, preparate gustoase și o frumoasă terasă pe lac.
În condițiile actuale, ne-am gândit că un hotel de patru stele, cu all inclusive, situat în nordul stațiunii Mamaia, acolo unde este mai multă liniște, ar fi cea mai bună variantă pentru noi. Vom face o rezervare din timp, pentru a ne asigura cel mai bun preț și cazare acolo unde ne dorim, iar pentru a avea spatele asigurat, avem în vedere încheierea unei asigurări storno care să acopere și situațiile neprevăzute generate de Covid-19.
Probabil că vom opta pentru Hotel Phoenicia Holiday Resort, pe care l-am descoperit în luna de miere și la care ne va face mare plăcere să ne întoarcem, având garanția unui mediu curat și confortabil, mizând pe mese bogate și delicioase și pe numeroase opțiuni de petrecere a timpului din zilele de vacanță.
Nu vom sta doar în mare și pe nisipul fierbinte, cu siguranță vom descoperi stațiunea, ne vom plimba cu vaporașul până pe Insula Ovidiu, oaza de liniște și relaxare din apropierea vibrantelor stațiuni de pe litoral.
Și pentru că întotdeauna îmi place să ajung și într-un lăcaș de cult, vom popoși și la Techirghiol, acolo unde cu ani în urmă am descoperit Mănăstirea Sfânta Maria, un loc în care pacea domnește și energia este înălțătoare.
Mai avem în plan și o zi de evadare în Delta Dunării, pentru a descoperi un colț de rai al României, pentru a elucida misterele Pădurii Letea și a lua pulsul unui loc desprins parcă dintr-o altă lume.
Tara noastră are multe bogății care se cer descoperite, iar o vacanță la malul mării nu trebuie să presupună doar lenevit pe șezlong, ci și aventură și multe amintiri adunate într-un colț de suflet.
Am ales să fim precauți, am dat vacanța de la malul mării pe escapade în magicul peisaj de munte. La pas prin Apuseni am mai fost și am mai povestit despre frumusețile zonei în care m-am născut. România este o țară atât de bogată, cu numeroase obiective turistice care merită să fie descoperite.
În două duminici la rând ne-am urcat în mașină și am pornit spre munte. Nu am avut ceva clar în minte, am vrut doar să evadăm din cotidian și să ne relaxăm pentru câteva ore.
În prima aventură vremea nu prea a ținut cu noi, am avut parte de temperaturi scăzute, de câțiva stropi de ploaie și de o ceață care nu ne-a permis să ne bucurăm de panorama din Vârful Bihor (Curcubăta Mare). Ceva mai jos am apucat să surprindem natura în câteva fotografii. Dar să nu credeți că am renunțat, am pornit la pas spre Cascada Vârciorog, atrași de indicatorul care promitea un drum de doar 3,5 km. Au fost cel puțin 5 km de mers pe jos și vreo două tentative de a renunța. Am avut impresia că nu mai ajung, dar a apărut la un moment dat și măreața cascadă și odată cu ea și revelația că a meritat tot efortul depus.
În a doua duminică soarele era pe cer, iar drumul ne purta spre Padiș. Am luat cu noi doi prieteni și am pornit la drum. Prima oprire a fost în satul de vacanță Boga, unde am imortalizat Cascada lui Schmidl, am respirat aerul curat și am plecat mai departe. Pe Platoul Padiș era multă lume și un vânt destul de înțepător, așa că am făcut câteva fotografii și am urcat în mașină.
Nu ne-am aventurat spre Peștera Ghețarul de la Focul Viu, ne-am oprit însă în zona de campare Glăvoi. Aici ne-am așezat la masă și am servit un pește cu mămăliguță și clătite cu gem de afine, a, și băuturi ținute în apa rece de munte, în butoaie din care te serveai singur. Peste apă este un pod pe care se jucau copiii, în timp ce oamenii mari încă își trăgeau sufletul la mesele amplasate ingenios deasupra apei.
Cu burta plină și mai mult sau mai puțin chef de încă o drumeție, am decis totuși să pornim spre Poiana Ponor. Mi-am dat jos balerinii și am încălțat ghetele care m-au ajutat să parcurg mult mai ușor drumul până în vale. Am cuprins cu ochii și inima peisajul, m-am bucurat de clipe de conectare cu natura și am adăugat și câteva fotografii în colecție.
La pas prin Apuseni va fi întotdeauna o încântare… și câte obiective turistice mai avem de descoperit.
Colţ de suflet 