Din puzzle-ul vieții: eu, el & Beciul Domnesc

M-am îndrăgostit iremediabil, cu inima și cu papilele gustative. Cred că nu greșesc dacă afirm că vocile noastre erau deja îndrăgostite atunci când ne-am făcut curaj să ieșim la prima întâlnire. Nu a fost dragoste la prima vedere, nici la prima auzire, dar a fost sentimentul de acasă, a fost autenticitate și libertate de a fi, a fost înțelegere și sprijin reciproc.

Chiar cred că al nostru Cupidon a fost telefonul. Suntem doi povestitori iscusiți, eu cu câteva texte publicate, el cu povești memorabile pe care le păstrez cu bucurie în comoara sufletului meu. Încă nu am scris o carte sau măcar o poveste împreună, dar poate într-o zi ne vom face curaj să împărtășim lumii povestea noastră. O poveste cât un curcubeu, cu furtuni scurte și dorința necontenită de a călători împreună pe cărările lumii.

La prima întâlnire am ales ceaiul de mușețel, atunci când iarna își arăta ultima reprezentație și se pregăteau să răsară primii ghiocei. Iar următoarea întâlnire a fost cu un buchet din vestitorii primăverii și o licoare din categoria grea, chiar acasă la el. Poate vei crede că am sărit etape, dar prietenia care ne lega înainte de orice m-a făcut să-i accept invitația la cină în apartamentul de burlac convins. Nu am avut emoții atunci când i-am călcat pragul, dar m-au cam cuprins atunci când am văzut pe masa aranjată atent sticla de vin Beciul Domnesc. Mi-a trecut prin minte că omul nu visează doar la o cină romantică, ci și la ceva mai mult. Era evident că se pregătise să-mi surprindă și poate să-mi amețească simțurile.

Doar că, indiferent de ocazie, eu prefer ceaiul aromat de mușețel, și nu m-am sfiit să-i fac și lui această mărturisire. Nu s-a arătat surprins, a lăsat sticla de Fetească Albă și cele două pahare de vin pe masă și le-a alăturat o ceașcă aburindă cu ceai de mușețel îndulcit cu miere. Eu savuram ceaiul, în timp ce el consulta cuptorul în mod repetat, în condițiile în care mă avertizase deja că știe doar să prăjească niște felii de pâine. Nu l-am crezut, evident, dar spre surprinderea mea, și cina noastră avea la bază două felii de pâine, peste care se așezase elegant brânza cu mucegai, sâmburi de nucă, boabe de struguri, toate urmând a fi stropite cu ulei de măsline și miere, după răsfățul la care au fost supuse în cuptor.

Imagine arhiva personală

Acum, să spun drept, nu visasem la o cină ce avea la bază tocmai pâinea, dar măcar era pâine integrală, mirosea divin și unde mai pui că el făcuse efortul de ,,a găti” pentru mine. Cina era deja pe masă și sticla de vin Sigillum Moldaviae se deschidea ușor. Aroma vinului de tradiție din Moldova îmi atinsese simțul olfactiv, în timp ce mărgelele aurii se revărsau în cele două pahare de pe masă.

Am ciocnit pentru noi și am gustat cu politețea care mă caracterizează, dar nu înainte de a fi prinsă în povestea unui somelier de ocazie. Nu era de meserie, dar avea cuvintele la el, și chiar dacă nu aș fi avut intenția să gust, sunt absolut sigură că ar fi reușit să mă convingă, căci era absolut cucerit de gustul desăvârșit al vinului născut pe meleagurile Moldovei.

Sigillum Moldaviae – un vin însemnat

Iubitul meu mi-a făcut cunoștință cu Beciul Domnesc – Mândria Podgoriilor Moldovei, mi-a povestit de cei peste 70 de ani de tradiție și cele peste 1400 de hectare cultivate cu viţă de vie nobilă, din care își trage seva și Sigillum Moldaviae, vinul care ne stătea cu cinste pe masă și care, de-a lungul vremii, a fost martorul numeroaselor povești de iubire, devenind un simbol al momentelor petrecute împreună.

M-a invitat să-l răsucesc pe toate părțile, să-i admir culoarea desăvârșită care ar face invidios și cel mai renumit designer, pe semne că Moldova, cu ale sale culturi de viță de vie nobilă și oameni minunați, poate produce vinuri premiate în țară și peste hotare, dar mai presus de orice, capabile să încânte papile gustative și să scrie istorie.

M-a îndemnat să-i dau timp să-mi cucerească papilele gustative, nu să-l beau, aspect cu care m-a cucerit. Despre iubitul meu vorbesc, căci vinul a reușit de la prima vedere și de la prima degustare să-mi capteze atenția și să-mi încânte simțurile.

Cu note suave de citrice și mere, purtând aroma florilor de câmp, vinul însemnat Sigillum Moldaviae a reușit să mă teleporteze din frumosul Ardeal direct în renumitele podgorii ale Moldovei, cu dorința surprinzătoare de a descoperi alte culori și arome celebre printre pasionații de vinuri.

Imagine Beciul Domnesc

Văzându-mi încântarea, iubitul meu mi-a făcut o promisiune, aceea de a degusta celebrele vinuri la ele acasă, de a descoperi Monumentul Beciul Domnesc, care datează din vremea lui Ștefan cel Mare și găzduiește peste 100 000 de sticle de vin, fiind inclus în patrimoniul cultural al României.

Așadar, am avut parte de o nouă aventură în doi, am declarat Beciul Domnesc noul nostru Cupidon, i-am oferit loc de cinste pe masa familiei, iar acum promit că îl voi pomeni în noi scrieri.

Articol pentru Spring SuperBlog 2024.