Buchet de inspiraţie

5 lecții oferite de anul 2020

Se încheie un an greu, dificil, provocator, atipic, pandemic sau oricum l-ai simțit tu, dragul meu cititor. A fost un altfel de an, unul pe care nu aș fi fost în stare să mi-l imaginez vreodată, deși stau bine la capitolul imaginație. Acum numărăm orele până la intrarea în noul an, unul pe care ni-l dorim mai bun, mai liniștit, mai normal. Ne punem speranța în anul 2021, într-un nou început, în noi planuri, într-o nouă versiune a noastră. Ne pregătim să tragem linie, să facem bilanțul anului 2020, așa că vă invit la introspecție, la un top cinci al lecțiilor oferite de anul care se încheie.

Lecțiile oferite de anul pandemic 2020

1. Totul se poate schimba într-o secundă

Deși iubesc certitudinea și planurile făcute minuțios, acest an m-a luat prin surprindere și m-a provocat serios. Libertatea ne-a fost îngrădită, am stat mai mult ca niciodată în propria locuință, s-a mizat pe munca online, am fost amețiți cu fel și fel de știri și totuși am reușit să facem față. Am supraviețuit, suntem mai puternici, mai curajoși, mai încrezători, mai aproape de cei dragi, mai aproape de cine suntem cu adevărat.

2. Avem nevoie de provocări pentru a îmbrățișa schimbarea

Ne-am plâns adesea că nu avem timp să facem tot ce ne dorim și iată că viața ne-a ascultat strigătul și ne-a permis să fim mult mai aproape de cei dragi, să privim spre interior, să descoperim vise ascunse într-un colț de suflet, să facem loc pasiunilor în viața noastră, să îndrăznim să visăm la altceva, la mai mult, la mai frumos, la ce ni se potrivește cu adevărat. Am fost provocați să ne adaptăm și să ne redescoperim.

3. Omul sfințește locul

Oamenii au fost mai uniți ca niciodată, a fost un an în care omul s-a dăruit pe sine lumii, semenilor, celor aflați în suferință și cred că mulțumirea sufletească este mai puternică ca oricând. A fost un an în care s-a simțit mai mult ca niciodată puterea comunității, a fost despre voluntariat și dăruire fără margini.

4. Poți dărui orice

Multă vreme am avut credința limitativă că nu pot face prea multe lucruri dacă nu dispun de sume de bani generoase. Recunosc că această credință m-a ținut destul de mult timp pe loc, dar iată că anul acesta ne-a arătat că putem dărui cuvinte de încurajare, un sfat înțelept sau o întrebare revelatoare, timpul nostru sau propria cunoaștere, pasiunea și abilitățile pe care le deținem. Putem dărui orice dacă privim în direcția potrivită și ne unim forțele pentru un scop nobil.

5. Situațiile dureroase sunt porți spre evoluție

Putem alege să pozăm în victime ale sorții sau să luăm în mâini frâiele proprie vieți, să fim creatorii realității și să țintim mereu evoluția. Omul se poate trezi în orice clipă, dar o face de cele mai multe ori atunci când suferința și-a făcut loc în viața sa. Întrebarea potrivită nu este ,, De ce mi se întâmplă asta?”, întrebarea revelatoare este ,,Cum pot schimba realitatea care îmi provoacă suferință?”. De cele mai multe ori este vorba despre vindecarea propriilor traume, despre limite sănătoase în relații, despre iertare și stimă de sine, despre trăirea unei vieți autentice.

În speranța că articolul meu invită la introspecție, te provoacă să descoperi propriile lecții ale anului 2020, îți urez un an nou luminat de fericire, împlinire și realizări mărețe. Iubirea să ne fie ghid pe calea vieții! La mulți ani!

Imagini: pixabay.com

Buchet de inspiraţie

Autocunoaștere – 10 lucruri care NU îmi plac

Să știi ce-ți place și ce nu este rezultatul prețiosului exercițiu de introspecție la care omul înțelept se supune de-a lungul vieții.

Așa cum am promis în articolul Autocunoaștere – 10 lucruri care îmi plac, abordez acum și subiectul lucrurilor pe care nu le am la inimă.

10 lucruri care nu îmi plac

1. Nu îmi place să aștept. Să aștept pe cineva sau ceva este o adevărată pedeapsă pentru mine. Nu apreciez oamenii care spun că vin în vizită și uită să anunțe că nu mai ajung sau nu menționează o oră la care o fac. Nu îmi place să stau mereu în gardă, ci să știu că pot face altceva până când ajunge persoana respectivă.

2. Nu îmi place aglomerația. Oamenii mulți și zgomotul puternic mă obosesc teribil. Nu sunt amatoare de concerte și petreceri nocturne. Prefer o carte sau un film și confortul propriului cămin.

3. Urăsc întrebarea ,,Nu vine bebe?”. Când va veni veți observa cu siguranță, nu este un lucru care să poată fi ascuns. Este totuși o întrebare mult prea intimă pentru a fi pusă la colț de stradă, din pură curiozitate sau pentru a constitui un subiect de bârfă comună.

4. Nu-mi place bârfa. Da, sunt și eu om și mai cad din când în când pradă acestui prost obicei, dar în mare parte încerc să mă țin la distanță. Asta pentru că am învățat de-a lungul vieții că oamenii pot face alegeri inspirate sau nu, dar doar ei sunt în măsură să le analizeze și să tragă propriile concluzii, altcineva poate face doar presupuneri bazându-se pe valorile personale și privind prin propriile lentile ale cunoașterii.

5. Nu-mi place să fiu în centrul atenție. Spun de fiecare dată că scriu mult mai bine decât vorbesc. Îmi place să ascult și să stau undeva în spate, să văd imaginea de ansamblu. Mi-am depășit frica de a vorbi în public, dar asta nu înseamnă că iubesc să țin prezentări.

6. Nu îmi plac situațiile neprevăzute. Mă destabilizează cu siguranță o schimbare de plan, asta pentru că îmi place să analizez și să planific, să cunosc datele situației și să am posibilitatea de a face alegeri inspirate, nu de a acționa sub presiune.

7. Nu îmi place frigul. Decorul de iarnă este splendid, dar frigul mă face să tremur din toate încheieturile. Dacă aș putea privi peisajul anotimpului alb doar din fața unui șemineu, prin niște geamuri imense, ar fi minunat.

8. Nu-mi plac sfaturile necerute. Chiar dacă sunt oferite cu cele mai bune intenții, consider că reprezintă doar viziunea unui om cu privire la o situație, iar oamenii sunt atât de diferiți.

9. Nu-mi plac alcoolul, mirosul de fum de țigară și minciuna. Alcoolul schimbă radical oamenii și poate distruge foarte ușor relații sau conduce la acțiuni necugetate. Mirosul de fum de țigară, pe mine personal mă ține la distanță. Iar minciuna și omisiunea mă fac să-mi pierd încrederea și să devin suspicioasă. Când acestea trei se întâlnesc efectul este cel pe care usturoiul îl are asupra vampirilor.

10. Nu-mi place spiritul de turmă. Nu fac ceva doar pentru că restul lumii face. Nu-mi doresc să muncesc doar pentru bani, vreau să-mi placă cu adevărat activitatea pe care o desfășor, să-mi aduc contribuția și să pot deprinde noi abilități.

Astfel am ajuns la finalul listei mele, cu invitația de a o întocmi și tu pe a ta. Care sunt cele 10 lucruri care nu îți plac?

Buchet de inspiraţie

Autocunoaștere – 10 lucruri care îmi plac

Acest articol este un prețios exercițiu de autocunoaștere.

Cu siguranță sunt numeroase lucruri care ne fac plăcere, la care ne putem întoarce oricând pentru momente de relaxare, de autenticitate, de bucurie.

10 lucruri care îmi plac este subiectul pe care îl abordez azi, fiind inspirată de o colegă din SuperBlog, care a scris pe Bibelou Blog un articol în care enumeră zece lucruri care-i plac și zece care nu-i fac plăcere. Eu m-am gândit să separ lucrurile și să abordez subiectele în articole diferite. Promit că va urma un articol și despre lucrurile pe care nu le am la inimă.

10 lucruri care îmi plac

1. Iubesc să citesc. Nu citesc orice, prețuiesc cărțile de dezvoltare personală, marketing, afaceri, cărțile pentru copii (pentru că am stat ceva timp în lumea lor) și unele romane. Nu mi-au plăcut deloc romanele din liceu, le citeam pe sărite, doar ca să știu ce au făcut personajele principale, căci detaliile suplimentare mă plictiseau teribil. Presupun că am o înclinație spre lucrurile practice. Chiar cred că nu există om căruia să nu-i placă să citească, doar că nu a descoperit încă cartea potrivită. Te invit să arunci o privire asupra recenziilor pe care le postez în Comoara din cărți.

2. Îmi place să scriu. Volumul de versuri ,,Colț de suflet” s-a scris fără să-mi propun asta, doar luând pixul și foaia în mână și lăsând să curgă emoții și trăiri ascunse de ochii curioși ai lumii. Încurajez ținerea unui jurnal, eliberarea emoțiilor negative prin scris, notarea ideilor geniale, precum și a celor care par lipsite de logică sau fără mari șanse de realizare. Am caiete peste tot în casă, iar scrisul este parte importantă din viața mea.

3. Sunt iremediabil îndrăgostită de cerul înstelat al nopților de vară. Tabloul pictat cu măiestrie de corpurile cerești este o adevărată capodoperă care vorbește despre măreția acestei lumi, vorbește despre libertate și invită, cu siguranță, la visare. Cerul înstelat îmi cunoaște secretele, bucuriile și marile dezamăgiri. Este o adevărată terapie să privești cerul înstelat și să respiri aerul răcoros al nopții.

4. Îmi place singurătatea. Sunt o fire solitară, mă obosește gălăgia, întâlnirile cu mulți oameni și discuțiile fără rost. Îmi încarc bateriile în singurătate și cine mă cunoaște cu adevărat înțelege că am nevoie să stau în perfectă liniște, uneori chiar și în întuneric.

5. Iubesc ploile torențiale de vară, felul în care vântul invită natura la dans și face oamenii mult mai prezenți la universul lor interior și la propria viață.

6. Iubesc marea, să mă las atinsă de ale sale valuri line sau învolburate, să-i admir frumusețea și să-i ascult sunetul în timp ce lenevesc pe un șezlong sau pășesc desculță pe nisipul fin.

7. Îmi plac filmele de dragoste și cele motivaționale. Sunt tablouri de viață puse sub lupa emoțiilor. Invită la clipe de conectare, ne fac mai conștienți de propriile limitări, mai atenți la propriile visuri și la al nostru drum în viață.

8. Îmi plac prăjiturile. Le pregătesc cu drag și le devorez cu bucurie. Ceva dulce face parte din rutina mea zilnică. Dacă ți-am făcut poftă, pe blog găsești două rețete gustoase.

9. Îmi place să mă joc cu diferite tehnici de creație handmade. Fac decorațiuni pentru Crăciun, Paște, unele estivale, în care piesele de rezistență sunt scoicile culese de pe malul mării, sau mă joc cu diverse modele de șervețele și dau personalitate unor obiecte obișnuite.

10. Îmi place să dăruiesc. Să fac cadouri îmi aduce multă bucurie, iar dacă sunt realizate de mâinile mele, cu atât mai bine. Însă darurile nu trebuie să fie întotdeauna lucruri materiale, pot consta în cuvinte de încurajare, timp alocat sau propria cunoaștere.

Și uite așa am ajuns la finalul listei mele, cu invitația de a o scrie și tu pe a ta. Care sunt cele 10 lucruri care îți plac?

Buchet de inspiraţie

Primul si ultimul GAND

Iubesc sa privesc cerul instelat si sa respir aerul noptii inainte de culcare, este aproape un ritual pentru mine.

Cerul instelat ma linisteste si ma indeamna la visare, la constientizarea propriilor ganduri si trairi interioare.

Mi-am pus de nenumarate ori intrebarea: ce gandesc oamenii din jurul meu?

Astazi, as vrea sa te intreb ce gandesti tu, cel ce citesti aceste randuri?

poza
foto preluata de aici

M-am intrebat de foarte multe ori daca viata inseamna sa ai un job, o familie, copii  si cam atat?

Am privit la oamenii care au asta si nu am vazut fericirea pe care mi-o doresc, intrebandu-ma atunci: oare ei sunt fericiti?

Tu esti fericit cu ce traiesti?

Am vazut obisnuinta, liniste, tristete, disperare, revolta, resemnare si iar liniste, cam asa pare sa se deruleze viata unui om obisnuit.

In urma cu ceva vreme m-am surprins asezand pe hartie ganduri ce sunau cam asa: ,,De ce nu pot sa fiu un oarecare?”

Era o perioada in care echilibrul era pierdut, visele erau doar vise si speranta se pregatea sa moara, momente in care singura scapare parea a fi acceptarea unei vieti ce o priveam atent pe geam, o viata pe care nu o iubeam dar care parea mai putin dureroasa decat framantarea si lupta din interiorul meu.

Imi doream sa renunt si sa ma adaptez, insa, vocea mea interioara tipa destul de tare incat sa nu ma lase sa adorm si stiu sa-mi gasesc si acele momente de liniste in care sa o pot asculta, transpunand uneori trairi in versuri,,Dar noaptea ma trezeste mereu/Certat de cerul instelat sunt eu.”

Am asteptat destul de mult un om care sa stie ce simt, care sa vada ce-mi doresc, care sa ma salveze din fantana cu lacrimi si din pestera vietii in care traiam, am asteptat pana cand am realizat ca acel salvator se numeste ACTIUNE, iar cel ce poate schimba totul sunt chiar EU.

Sunt o visatoare si ma iubesc pentru asta, insa, in momentul in care am realizat ca un vis fara actiune va ramane intotdeauna un vis a inceput schimbarea.

Am indraznit sa ma provoc, sa depasesc limite si sa incep sa-mi realizez vise.

Inca ma aflu pe drum si-mi doresc sa continui calatoria in directia sufletului meu, pentru ca la sfarsitul ei sa pot sa spun multumesc vietii, lasand in urma o picatura din esenta inimii mele.

Te intreb: tu visezi cu ochii deschisi?

Care este cel mai mare vis al tau?

Te provoc sa-l pui acum pe hartie.

Indrazneste!

Si ca sa te convingi ca merita, iti spun ca cel mai mare regret pe care omul il are in fata mortii este ca nu a facut ce si-a dorit cu adevarat.

Ai posibilitatea de a schimba directia, alege sa traiesti!

In lipsa actiunii esti doar un visator sau un resemnat.

Tu in care categorie te incadrezi?

Fa inventarul sufletului tau si incepe sa construiesti viata pe care ti-o doresti!

Fii atent la primul si ultimul gand al fiecarei zile, alege recunostinta fata de tot si de toate, alege aprecierea fata de tine insuti!

Nu-ti fie teama sa fii diferit, alege sa fii unic!

Pace si iubire,

Florina Popa Dumse