Apă, pâine și cel puțin o pereche de blugi, acestea se găsesc obligatoriu în casa fiecăruia dintre noi.
Denimul este cu siguranță cel mai răspândit material și jeanșii, cei mai purtați și purtabili pantaloni și probabil cei mai îndrăgiți, îmbrăcați cu bucurie de toată familia.
Blugii sunt pantalonii mei preferați, mă salvează în orice situație, fie că vorbim de o zi la birou, alături de o cămașă elegantă, de o plimbare în parc sau de o zi de shopping, purtați cu un tricou lejer, o seară în club sau chiar un cocktail în aer liber, cu un top strălucitor, o zi pe malul mării, ziua de Crăciun sau o zi obișnuită în intimitatea propriului cămin, blugii reprezintă ,,uniforma” mea zilnică.
Nu sunt ,,doamna eleganță”, dar nici ,,doamna sport” nu scrie pe mine, deci jeanșii sunt calea mea de mijloc, sunt lejeri și confortabili și îi port chiar și atunci când gătesc sau fac curățenie.
Pasiunea mea pentru acești pantaloni și pentru denim a început încă din copilărie, când o admiram pe verișoara mea mai mare, cum etala fel și fel de piese vestimentare din acest material. Cămășile din denim și vestele erau la mare căutare, iar salopeta era cireașa de pe tort, alături de rochițe și fustițe.
Îmi doream cu ardoare să am și eu haine la fel ca ea, însă în acele vremuri nu erau atât de accesibile pe cât sunt acum și cum eram și un copil mai dolofan, situația se complica considerabil.
Am avut destule neplăceri din cauza kilogramelor în plus, însă în liceu silueta mea a devenit una normală pentru o adolescentă, reușind să găsesc și să port hainele care îmi plăceau cu adevărat.
Cea mai îndrăgită piesă vestimentară din denim a fost cu siguranță o salopetă, poate pentru că a fost cea mai admirată și cea mai dorită și totodată un vis devenit realitate, un cadou de la Moș Nicolae, pentru care cred că a ,,colindat” destul de mult și care a rămas în amintirile sufletului meu.
Amintiri de poveste, croitorie de lux pentru păpuși și uite așa, după ce mi-a rămas mică, salopeta mea s-a transformat într-o pereche de pantaloni trendy pentru Arădeanca, păpușa mea iubită, cumpărată pe când ne aflam în vizită la rude, la Arad.
Mă atașam destul de mult de hainele mele, reușind să port o pereche de pantaloni mai mult decât era cazul, până când ceda, la propriu, lucru care s-a întâmplat de două ori, o dată când pedalam relaxată pe bicicletă și o dată când îmi legan șireturile la pantofi, să mă îndrept spre universitate.
Imaginea mea nu a avut de suferit, nu a fost cu ,,fundul la vedere” , deși se putea și mai rău, dar a fost învățătură de minte, mai ales că sunt atâtea modele de jeans care îmi fac cu ochiul, așa că, la shopping…
Și din click în click, niște versuri au ieșit:
Denim, te iubim,
Prin viață ne porți cu stil!
Pe Answear te regăsim
Și azi vrem să-ți mulțumim!
Articol pentru SuperBlog 2016.
Colţ de suflet 