A fost odata ca-n povesti, a fost ca niciodata…
Un tinut indepartat, cu campii intinse si bogate, ce se numea Carmine, dupa numele celor mai faimosi pantofi din piele naturala, ce se produceau chiar aici.
Regele din acest tinut avea un fiu ce se pregatea sa-si gaseasca aleasa astfel ca, se lua hotararea de a se organiza un bal unde vor fi invitate toate domnisoarele din regiune, iar printul o va alege pe cea care-i va cuceri inima prin frumusetea, gingasia si eleganta ei.
Vestea se raspandi cu repeziciune, iar domnisoarele erau in culmea fericirii, fiecare visand la viata alaturi de fermecatorul print. Era o agitatie generala, se cautau cele mai speciale rochii, in timp ce comenzile la magazinul de pantofi Carmine Shoes erau cele mai mari din istorie, fiecare dorind acei pantofi care sa-i intregeasca tinuta, pantofi din piele naturala, comozi si eleganti, de diferite culori, potriviti pentru o adevarata printesa.
In acest decor, in care domnea bucuria, entuziasmul, speranta, era un suflet trist ce nu putea visa la toate aceste lucruri, era Cenusareasa, fata frumoasa si cuminte ce purta pantofi invechiti si haine carpite, fiind nevoita sa-si slujeasca surorile si mama vitrega dupa ce tatal ei se stinsese.
In sufletul ei era o tristete apasatoare ce foarte curand avea sa se transforme in cea mai mare si nesperata bucurie.
In seara balului, lacrimile Cenusaresei facura cea mai puternica vraja, iar zana buna ce stia esenta sufletului sau o transforma in cea mai eleganta fata din acest tinut, frumusetea ei rapitoare intorcand toate privirile invitatilor de la palat, starnind invidia celorlalte aspirante la statutul de printesa si cuceri iremediabil inima printului, ce o invitase la dans si-i acordase intreaga sa atentie.
Cenusareasa traia cel mai frumos vis ce in scurt timp avea sa se sfarseasca, se apropia miezul noptii si vraja avea sa se rupa asa ca, fata se vazu nevoita sa paraseasca in fuga palatul.
Si daca va ganditi ca in aceasta graba ea isi pierdu pantoful, va inselati, tocmai comozii pantofi stiletto Red Queen o ajutasera sa paraseasca in timp util palatul, lasand in urma un tanar print profund indragostit si fara certitudinea ca o va revedea.
Zilele au trecut, Cenusareasa isi desfasura cu sarguinta sarcinile zilnice, lasandu-se uneori purtata in acele amintiri de poveste, in timp ce printul nu-si mai gasea linistea si dadu ordin sa fie cautata misterioasa fata ce ii furase inima, insa fara rezultat.
Printul nu putea uita acea privire, profunzimea acelor ochi si lua hotararea sa porneasca el insusi in cautarea ei.
Dupa cateva zile de cautari, o usa se deschise si in spatele ei se gasea stralucirea acelor ochi, privirile lor se intalnira si facura sa paleasca totul in jur, iar imbratisarea lor se transforma in eternitate.
Povestea Cenusaresei pentru Spring SuperBlog 2016.
Colţ de suflet 